Arborele de cafea
Arborele (arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee; în general, acesta nu creste decât în regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata între 22-24 grade latitudine nordica si sudica. Acest arbust creste la altitudini care se situeaza între200 si 1200 m arborele de cafea se cultiva totusi si în zonele mai înalte -2000 m- cafeaua recoltata aici este denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori.
Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de îndelungat, de la semanatul în pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora în plantatii, când ating înaltimea minima de 30-50 cm.
Arborele de cafea se dezvolta normal, în soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse îngrasaminte artificiale, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante ofera, pe lânga protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie în zilele când soarele este torid. În regiunile subtropicale, în care conditiile climatice sunt mai blânde, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis.
Specii de arbore de cafea:
-Coffea canephora(robusta)-originara in Africa,arborele poate ajunge la 10m.Fructele sunt mai mici si ajung la maturitate in 11 luni.Boabele de cafea au o concentratie de cofeina de:1,7-4%;
-Coffea liberica creste in Malaiezia si Africa de vest.Poate atinge inaltimi de 18m.Atat fructele cat si boabele sunt mai mari;
-Coffea arabica-arbore tropical cu frunzis persistent originar din zona tropicala a Africii,Madagascar si insulele oceanului Indian.Poate atinge inaltimi de la 5 pana la 6m;
-Coffea dewevrei.
Frunzele, florile si fructele arbustului de cafea
Frunzele sunt verzi lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua câte doua, de-a lungul ramurilor, în functie de altitudine si climat, arborele de cafea este în masura sa înfloreasca tot timpul anului, înfloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa câteva ore.
Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de îndelungat, de la semanatul în pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora în plantatii, când ating înaltimea minima de 30-50 cm.
Arborele de cafea se dezvolta normal, în soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse îngrasaminte artificiale, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante ofera, pe lânga protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie în zilele când soarele este torid. În regiunile subtropicale, în care conditiile climatice sunt mai blânde, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis.
Specii de arbore de cafea:
-Coffea canephora(robusta)-originara in Africa,arborele poate ajunge la 10m.Fructele sunt mai mici si ajung la maturitate in 11 luni.Boabele de cafea au o concentratie de cofeina de:1,7-4%;
-Coffea liberica creste in Malaiezia si Africa de vest.Poate atinge inaltimi de 18m.Atat fructele cat si boabele sunt mai mari;
-Coffea arabica-arbore tropical cu frunzis persistent originar din zona tropicala a Africii,Madagascar si insulele oceanului Indian.Poate atinge inaltimi de la 5 pana la 6m;
-Coffea dewevrei.
Frunzele, florile si fructele arbustului de cafea
Frunzele sunt verzi lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua câte doua, de-a lungul ramurilor, în functie de altitudine si climat, arborele de cafea este în masura sa înfloreasca tot timpul anului, înfloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa câteva ore.
Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic, asemanator cu cel de iasomie sau de portocal, iar perioada de înflorire variaza de la o zona la alta. Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca în toate sezoanele se gasesc în acelasi arbore ramuri de flori, ramuri de fructe verzi, in prag sau coapte, culoarea acestora trecând de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si în sfârsit la rosu purpuriu, când fructele ajung la maturitatea completa.
Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos care-si schimba culoarea de la verde la rosu purpuriu în functie de stadiul de dezvoltare a fructului. Sub acest învelis se gaseste o pulpa carnoasa, în interiorul careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adâncime longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde în interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un învelis pergamentos de culoare galbena spre bruna. Exista însa fructe în interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma rotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli.Aceste boabe de cafea provin din fructele arbustilor îmbatrâniti, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul ca aroma este mai pronuntata decât a celor de forma naturala, motiv pentru care boabele de cafea Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma si savoarea lor.
Prelucrarea boabelor
Dupa cum se cunoaste, cafeaua dobândeste calitatile ei specifice numai în momentul prajirii, operatiune de mare importanta sub aspect tehnologic, în lungul si anevoiosul drum parcurs de boabele de cafea pe calea transformarii acestora într-o cafea a carei calitate va trebui sa corespunda exigentei consumatorilor.Practic, prin acest proces de prajire denumit de francezi "torrefaction" sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substante care atribuie în final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul si savoarea ei specifice.
În mod obisnuit, prajirea cafelei se realizeaza pe cale industriala în instalatii speciale, clasice, de diferite constructii, conectate la surse de caldura necesare. Acestea însa se bazeaza, în principal pe pregatirea si experienta specialistilor, care trebuie sa vegheze permanent ca boabele de cafea sa atinga exact gradul de prajire dorit si ca procesul în sine sa se realizeze în mod uniform pe toata suprafata bobului. De regula, prajirea boabelor de cafea în astfel de instalatii se realizeaza în circa 15-20 de minute.
Intreprinderile industriale moderne care prelucreaza astazi cafeaua verde utilizeaza instalatii speciale automatizate, unde durata si gradul de prajire sunt reglate electronic. Cu astfel de instalatii, procesul de prajire a boabelor de cafea se reduce de regula numai la 6 minute. Cafeaua verde este varsata într-un buncar cu plan înclinat si cade în curatitor, unde este debarasata de praf si de impuritati. Apoi ea urca în amestecatorul de cafea verde, de unde este dirijata catre prajitor, care o înapoiaza apoi catre racitor. De acolo, cafeaua prajita trece la rascolitor, unde un impuls de aer agita cafeaua pentru a pierde eventualele impuritati la nivelul inferior. Colectorul curata aerul care a servit la racire, în timp ce distribuitorul transporta cafeaua în rascolitorul compus din trei rezervoare. Boabele trec, în sfârsit, în rezervoarele masinii de ambalat, care formeaza, cântareste si închide pachetele într-un ritm de un pachet pe secunda. Daca se doreste sa se obtina cafea macinata, macinarea boabelor se face înainte de ambalare.
În timpul prajirii, boabele de cafea îsi modifica culoarea în functie de temperaturile la care sunt supuse. Astfel, la o temperatura de 100 grade C, culoarea boabelor de cafea devine bruna si acestea încep sa-si mareasca volumul, raspândind deja mirosul de cafea prajita. Temperatura optima de prajire este atinsa însa la 200-250 grade C, când boabele prezinta o tenta de brun închis, asemanatoare lemnului de mahon. În acest moment, cilindrul prajitor este automat întors si boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid racite pâna la o temperatura de 40-60 grade C, pentru ca procesul de prajire a boabelor sa nu se continue sub efectul propriei lor calduri.
În timpul prajirii, boabele de cafea înregistreaza pierderi în greutate, datorita evaporarii apei si descompunerii unor substante pe care acestea le contin, pierderi care ajung pana la 16-18%. Astfel se explica faptul ca în timpul prajirii componentele cafelei sunt modificate si se obtine concomitent si o crestere în volum a boabelor de cafea, pâna la 25%. Precizam ca circa 50% din pierderea în greutate a boabelor de cafea se datoreaza evaporarii apei, iar diferenta o reprezinta descompunerea substantelor organice, în schimbarea compozitiei cafelei verde în timpul procesului de prajire.
În mod obisnuit, prajirea cafelei se realizeaza pe cale industriala în instalatii speciale, clasice, de diferite constructii, conectate la surse de caldura necesare. Acestea însa se bazeaza, în principal pe pregatirea si experienta specialistilor, care trebuie sa vegheze permanent ca boabele de cafea sa atinga exact gradul de prajire dorit si ca procesul în sine sa se realizeze în mod uniform pe toata suprafata bobului. De regula, prajirea boabelor de cafea în astfel de instalatii se realizeaza în circa 15-20 de minute.
Intreprinderile industriale moderne care prelucreaza astazi cafeaua verde utilizeaza instalatii speciale automatizate, unde durata si gradul de prajire sunt reglate electronic. Cu astfel de instalatii, procesul de prajire a boabelor de cafea se reduce de regula numai la 6 minute. Cafeaua verde este varsata într-un buncar cu plan înclinat si cade în curatitor, unde este debarasata de praf si de impuritati. Apoi ea urca în amestecatorul de cafea verde, de unde este dirijata catre prajitor, care o înapoiaza apoi catre racitor. De acolo, cafeaua prajita trece la rascolitor, unde un impuls de aer agita cafeaua pentru a pierde eventualele impuritati la nivelul inferior. Colectorul curata aerul care a servit la racire, în timp ce distribuitorul transporta cafeaua în rascolitorul compus din trei rezervoare. Boabele trec, în sfârsit, în rezervoarele masinii de ambalat, care formeaza, cântareste si închide pachetele într-un ritm de un pachet pe secunda. Daca se doreste sa se obtina cafea macinata, macinarea boabelor se face înainte de ambalare.
În timpul prajirii, boabele de cafea îsi modifica culoarea în functie de temperaturile la care sunt supuse. Astfel, la o temperatura de 100 grade C, culoarea boabelor de cafea devine bruna si acestea încep sa-si mareasca volumul, raspândind deja mirosul de cafea prajita. Temperatura optima de prajire este atinsa însa la 200-250 grade C, când boabele prezinta o tenta de brun închis, asemanatoare lemnului de mahon. În acest moment, cilindrul prajitor este automat întors si boabele de cafea sunt trecute pe site speciale, unde sunt rapid racite pâna la o temperatura de 40-60 grade C, pentru ca procesul de prajire a boabelor sa nu se continue sub efectul propriei lor calduri.
În timpul prajirii, boabele de cafea înregistreaza pierderi în greutate, datorita evaporarii apei si descompunerii unor substante pe care acestea le contin, pierderi care ajung pana la 16-18%. Astfel se explica faptul ca în timpul prajirii componentele cafelei sunt modificate si se obtine concomitent si o crestere în volum a boabelor de cafea, pâna la 25%. Precizam ca circa 50% din pierderea în greutate a boabelor de cafea se datoreaza evaporarii apei, iar diferenta o reprezinta descompunerea substantelor organice, în schimbarea compozitiei cafelei verde în timpul procesului de prajire.
Cafeaua solubila
Ca si prepararea cafelei prajite, fabricarea unei cafele solubile de calitatea superioara depinde în mod esential de amestecul de boabe de cafea pregatit pentru obtinerea acestui produs. Se utilizeaza în general amestecul de boabe de cafea pregatit pentru obtinerea acestui produs. Se utilizeaza în general amestecuri de cafea Braziliana, din America Centrala si Africa de Sud.
Un rol important în fabricarea cafelei solubile joaca si modul în care a fost condus procesul de prajire a boabelor de cafea verde. Ideea obtinerii acestui nou produs s-a nascut cu ani în urma, datorita progresului tehnic la care a ajuns astazi omenirea, precum si datorita vietii noastre trepidate, factori care au impus gasirea unor solutii de a se extrage din boabele de cafea prajita "esenta" acestora, evidentiata prin: aroma, gust, parfum si savoarea cafelei solubile.
Exista mai multe metode de solubilizare a concentratului de cafea, care de fapt este cel obtinut menajer. Acest concentrat de cafea din care se extrage cafeaua solubila este, de fapt, lichidul compus din apa potabila în amestec cu cafeaua prajita si macinata fin. Concentratul de cafea este filtrat cu ajutorul unor filtre foarte fine, obtinute prin îndepartarea rezidurilor, extractul de cafea, care constituie materia prima pentru fabricarea cafelei solubile. Continutul în extract a concentratului de cafea variaza între 30,3 si 35,6%, în functie de varietatea si originea sortului de cafea folosit. Extractul de cafea este supus mai departe deshidratarii, prin diferite procedee tehnologice.
Un rol important în fabricarea cafelei solubile joaca si modul în care a fost condus procesul de prajire a boabelor de cafea verde. Ideea obtinerii acestui nou produs s-a nascut cu ani în urma, datorita progresului tehnic la care a ajuns astazi omenirea, precum si datorita vietii noastre trepidate, factori care au impus gasirea unor solutii de a se extrage din boabele de cafea prajita "esenta" acestora, evidentiata prin: aroma, gust, parfum si savoarea cafelei solubile.
Exista mai multe metode de solubilizare a concentratului de cafea, care de fapt este cel obtinut menajer. Acest concentrat de cafea din care se extrage cafeaua solubila este, de fapt, lichidul compus din apa potabila în amestec cu cafeaua prajita si macinata fin. Concentratul de cafea este filtrat cu ajutorul unor filtre foarte fine, obtinute prin îndepartarea rezidurilor, extractul de cafea, care constituie materia prima pentru fabricarea cafelei solubile. Continutul în extract a concentratului de cafea variaza între 30,3 si 35,6%, în functie de varietatea si originea sortului de cafea folosit. Extractul de cafea este supus mai departe deshidratarii, prin diferite procedee tehnologice.